Alegerea unui psihoterapeut este un pas personal și important. Iar uneori poate să vină cu anxietate sau teama și pe bună dreptate. Procesul psihoterapeutic este unul care are nevoie de un spațiu de creare a unei relații terapeutice, de expunere treptată, de dezvăluire personală. Iar aceste lucruri sunt foarte intime. E normal să ne dorim să găsim un spațiu și o persoană unde și cu care să ne simțim în siguranță.
💡 Important: prima sesiune este o sesiune de cunoaștere și clarificare a primilor pași.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că vei avea o întâlnire cu un specialist căruia îi vei spune cu ce te confrunți în acest moment, care sunt nevoile tale, care e problema sau pur și simplu îi vei povesti care e motivul pentru care ai căutat ajutor specializat. La rândul lui specialistul îți va prezenta pe scurt cum se desfășoară sesiunile, durata sesiunilor, frecvența etc. AIci în prima sesiune se ia decizia dacă veți continua colaborarea sau nu. Dacă de exemplu problema cu care te confrunți tu nu este în aria de expertiză a psohoterapeutului, acesta îți va menționa asta și poate să îți recomande pe altcineva.
Acesta este un aspect foarte important. Există psihoterapeuți specializați pe adulți, sau adolescenți, sau copii. De asemenea, există psihoterapeuți care lucrează cu adicții sau
Pe scurt, mai jos sunt câteva criterii care te pot ghida în alegerea unui specialist, urmate de câteva detalieri dedesubt.
🔹 Verifică acreditarea
Asigură-te că specialistul pe care îl alegi este acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Poți cere codul de parafă sau îl poți verifică pe site-ul oficial CPR (descarcă fișierul intitulat atestate de liberă practică).
💡 Important: Orice alte tipuri de practică care nu sunt acreditate de colegiul psihologilor nu intra sub umbrela psihoterapiei. Există alte tipuri de terapii, care au la baza diverse teorii și unde sunt folosite multiple tehnici. Oricât de utile sunt e important de clarificat faptul că ele nu sunt psihoterapie.
🔹 Alege pe cineva cu care rezonezi
Relația terapeutică este esențială. Dacă după 1-2 ședințe simți că nu e chimie sau nu te simți în siguranță, e perfect normal să cauți pe altcineva.
💡 Important: Există diferite tipuri de formări în psihoterapie. Uneori e posibil ca tu să nu rezonezi cu un anumit tip de formare și tehnicile folosite. Poți avea această discuție cu psihoterapeutul tău să clarifici dacă e vorba de tehnică sau doar de o chimie între voi. Se poate întâmpla pur și simplu să nu rezonezi cu o persoană fără să ai prea multe argumente logice și asta e în regulă.
🔹 Dă-ți voie să întrebi
Înainte de începerea unui proces psihoterapeutic e normal să existe întrebări. Cum spuneam, fiind de durată medie sau lungă, e de înțeles că îți dorești să clarifici anumite aspecte înainte să pornești la drum. Nu te teme dacă nu îți vin toate întrebările din prima, poți să le adresezi și ulterior. Fie că e vorba de tipul de formare urmat, de derularea ședințelor, tehnicile folosite sau experiența cu probleme similare sau orice alte întrebări sau îngrijorări în regulă șă întrebi.
Cât durează o sesiune?
Durata unei sesiuni individuale este de 50 de minute (excepția o fac psihoterapiile de grup), indiferent de școala de formare a psihoterapeutului, iar recurența este în general o dată pe săptămână.
Există formări în care se pot face și câte două sesiuni pe săptămână, de exemplu psihanaliza.Iar în psihoterapia de grup sesiunile durează până la două ore.
Sunt normale pauzele în psihoterapie?
Pentru că este un proces de lungă durată, este normal ca uneori să apară pauze și de câteva luni între sesiuni. Pentru efecte stabile și de durată necesită însă o consistență.
Ce înseamnă asta? De exemplu în cadrul unui proces psihoterapeutic e posibil ca, după abordarea unei teme să reiasă și alte subiecte sau direcții de discuție/intervenție. Însă, în viața de zi cu zi sunt multe alte lucruri care se întâmplă în jurul nostru, astfel că uneori poate nu este destulă energie de a lucra în mai multe direcții. Poate nu e un moment potrivit de adresare a acelei teme. Iar o pauza poate fi o soluție.
Vorba aia mai avem nevoie să ne lăsăm și în pace se referă în acest caz la a ne da timp să ne odihnim, să lăsăm să se așeze ceea ce tocmai am procesat pe o anumită tema, iar apoi să revenim pentru a aborda o altă direcție. E important ca aceste lucruri să fie discutate deschis cu psihoterapeutul tău. Niciun specialist nu se va supăra pentru că te decizi să iei o pauza, dar va fi extrem de valoros pentru procesul tău să poți discuta lucrurile astea cu el/ea.
Durata unei sesiuni individuale este de 50 de minute (excepția o fac psihoterapiile de grup), indiferent de școala de formare a psihoterapeutlui, iar recurența este în general o dată pe săptămână.
Ce fac dacă simt că bat pasul pe loc?
Uneori se poate întâmpla să simți că nu mai faci progrese în procesul tău. Merită să verifici împreună cu psihoterapeutul tău ce se întâmplă și să adresezi asta, dacă se simte așa. Uneori, blocajele pot apărea pentru că există o anumită rezistentă, ca mecanism de protecție, sau pentru că se întâmplă ceva în relația psihoterapeutică ce are nevoie să fie adresat. Sau, uneori, e posibil să fie nevoie de o pauză în proces. Oricât de mult ne-am dori să meargă mai repede un proces, să înțelegem, să schimbăm, să facem, cu cât forțăm mai mult, cu atât există șanse să apară blocaje mai mari.
Respectă-ți ritmul propriu.